Povestile incep, de obicei, cu „A fost odata ca niciodata...” Acest „odata” are pentru Crama Oprisor o latura documentara, dar si o nota reflexiva. Privirea inapoi nu este doar o ocheada aruncata peste umar, ci o mandra intoarcere in timp pentru a dezvalui oamenilor fundamentul pe care construim conceptele si valorile.
Suntem obisnuiti ca termenul de prezent sa il percepem ca pe o clipa. La Oprisor in fiecare clipa incercam sa le oferim oamenilor o parte din sufletul locului. Asa cum am fost binecuvantati cu bogatia pamantului, asa si harul oamenilor locului s-a intors prin a face din rodul viilor vinuri cu personalitate. Calitatea strugurilor ce ii cultivam pe colinele Oprisorului, impreuna cu maiestria celor ce ingrijesc mustul si vinul au o contributie esentiala la identitatea cramei noastre.
Viitorul va fi mereu o proiectie, o schita abstracta a destinului pe care fiecare incearca sa-l aseze in contextul dorintelor si aspiratiilor personale. Suntem obisnuiti sa „plantam” repere in perspectiva, pentru a trasa liniile pe care sa calcam.